julitti

Am un sentiment de bucurie şi de nostalgie când scriu despre sărbători şi despre aceste zile pline, parcă făcute pentru liniştea noastră, zile dătătoare de optimism şi bunădispoziţie . Anul 2008 un an plin de surprize în mare parte neplăcute pentru noi toţi, acum mă îndemnă să scriu cu mai multă grijă, cu mai multă înţelegere. Cine se gândea că vom trece prin acestă recesiune economică, că vom fi precauţi şi că darurile de anul acesta vor fi tot mai scumpe şi la propriu şi la figurat . Prietenii mei ca niciodată au devenit casnici şi plecările parcă nu ne mai îndeamnă la aventură. Pe neaşteptate am devenit mai apropiaţi de părinţi de prieteni. Sărbătorile noastre vor fi mai frumoase mai blânde, dăruind căldură şi bucurie aşa cum e normal . Dacă în imaginile idilice cu sărbători de iarnă, moşul vine şi aduce daruri, acest moş l-am putea întruchipa fiecare dintre noi şi imaginea ar deveni naturală. Oamenii au nevoie de oameni şi apoi de obiecte. Nimic nu poate înlocui o vo

Ce-ar fi lumea fară România ? o întrebare aparent absurdă, doar dacă patriotul din tine, nu speră la vreo minune...Aş.. monşer ! Păi ce crezi, mulţi ori fi auzit de ţărişoara noastră? Mi-am pus întrebare aceasta de nenumărate ori, sperând să fie deopotrivă cu interesul nostru pentru alte ţări. Cu timpul m-am liniştit, şi m-au liniştit şi oamenii de pretutindeni care, la auzul numelui tării din care vin, au zâmbit larg şi au spus : ah! dracula, transilvania, nadia, hagi, ca pe nişte substantive comune ... Şi pentru că trăim totuşi într-un „sat cibernetic „ după cum a spus un celebru sociolog, am primit zilele acestea un filmuleţ care se intitula „o lume fără Romania „ şi în care o voce cu o pronunţie perfect englezească, spunea o poveste frumoasă despre o ţară aşezată undeva în sud estul europei şi propovăduia ideea, că dacă nu ar fi existat, ar fi trebuit să o inventeze cineva. Şi argumenta cu următoarele : ar fi scris cu creionul toată viaţa, pentru ca stiloul a

„A venit toamna , acoperă-mi inima cu ceva , Cu umbra unui copac sau mai bine , sau mai bine Cu umbra ta „ Cu o umbra mare a venit toamna, cu alegeri noi, cu pomeni electorale noi, şi cu tristeţea că nimic nu pare să schimbe lumea ... Cu amărăciunea că nici acum după atâta timp, nu reuşim să decantăm aurul de nisip şi grâul de neghină... De m-ar fi întrebat cineva acum 25 de ani, cine este mai important, Secretarul de partid sau profesoara mea de limba şi literatura română, celebra doamnă Ileana Jean, care şi la liceul industrial energetic ne învaţa gramatica...cu mintea de atunci când, şcoala ca şi acum pentru un elev era chinul zilnic, şi nu scăpam uşor de lecturile uriaşe la care ne supunea, aş fi răspuns fară să mă gândesc prea mult că, Profa era cea mai tare ... Suntem toţi datori moral celor ce ne-au născut, crescut, educat şi mai ales celor ce ne-au dat un imbold, o ideea călăuză, au văzut în fiecare, copil, elev, student, ceva ! Fie un talent,

Munca, banii, otv, politica, manipularea, intoxicarea cu ţigări, spirtoase, jecmăneala, sifilis oboseala, boala, cancerul, şi cimitirul …dicţionar de termeni zilnici în limbajul poporului meu. Ce ne lipsește din aceasta enumerare de nevoi, recompense-vicii şi pedepse ? Patru termeni ca niște cavaleri apocaliptici puși în titlul de parcă cineva m-a pus să aleg litera T ca temă pentru editorial . În ordinea intrării în text : Taxe Nici nu mai contează la care dintre ele ne referim. În fiecare zi mai crește o taxă, se umflă apoi şi din ea se mai naște una adiacentă, încât am putea face un adevarat studiu al reproducerii taxelor....Bietul român, nici nu se mai poate plânge pentru că, progresia matematică a taxelor depăşeşte puterea lui de uimire şi atunci acceptă resemnat şi manipulat subliminal că totuși ...o ducem bine. Toxic Cuvânt sinonim cu ultima şmecherie de tip: hai să ne adaptăm la cerinţele uniunii europene, şi pe bani frumoşi că la noi, totul se poat

Scriu acest text cu un sentiment de uşurare. Am trecut şi peste asta. Românul e tare ca stânca , şi la bine şi la greu. La greu mai ales şi parcă prea des. Am tot sperat să scriu despre o victorie, despre cum, noi cei mai mulți prelucrători prin așchiere din Europa am fi prins în menghină, portocala mecanică şi-am fi găurit-o cum am fi vrut ... dar am uitat ce generație sunt eu . N-a fost să fie ...Milioane de români, această specie deosebită, am stat care pe unde am apucat, cu sufletul la gură, cu plasma lângă burtă şi cu bere-n nas ... nici “prietenii nu mai ştiu de ce “ aşteptând ceva ce parcă nu mai vrea să vină. De parcă am retrăi veşnic o obişnuinţă. O obișnuință ce duce la eşec şi chiar la o plenitudine a eşecului, o acceptare, o resemnare, parcă propagată de mitul Mioriţei şi al baciului moldovean. O victorie, un succes, după atâta imagine înnegrită de tuşul tipografic al veştilor de pretutindeni, în care românul face ce face şi iar dă cu “bâta-n baltă” cu “cuţitul î

Românul e o specie rară... el s-a născut poet şi moare...de grija altuia. În mintea lui stăruie o veche zicală “ce-şi face omul cu mâna lui se numește lucru manual “ sau ce cântă el la alegeri tot manea se cheamă... Votul de la Ştefăneşti va rămâne în analele alegerilor şi în manualele de marketing electoral ...aşa frenezie la alegători , aşa îndemnuri cântate au demonstrat că putem da lecţii unora de peste ocean. Acolo bugetele sunt mult mai mari, strategiile necesita echipe întregi de “piarişti “ bine plătiţi, publicitate electorală abundentă ....şi poate nu adună atâţia alegători. La Ştefaneşti a fost totul original, ieftin şi cu mediatizare gratuită, că toate televiziunile au dat năvală, să relateze “minunea” .... Mă întreb uimită cum ar comenta celebrii analişti sociologi acest fenomen? Aşa cum vă spuneam, suntem unici şi irepetabili, iar asta face din noi un soi de neam aparte, unde “râsu-plânsul”, “sentimentul de patrie şi dor “ au doar înțeles românesc ! De ceva

De cinci zile bat strazile Romei într-o frenezie ... Istoria respiră prin fiecare piatra şi chiar dacă nu ai hartă sau îndrumarea unui ghid aici, fiecare colţişor merită văzut... În acest babilon, cred ca cel mai des am auzit americani vorbind, atât de mulţi încât m-am gândit că nu noi i-am “cucerit” pe Romani aşa cum spun ziariștii ci  americanii. Când am spus că plec la Roma toată lumea m-a sfătuit să nu vorbesc în română , că sigur voi avea probleme... Nu e aşa nici pe departe, am spus că sunt din România şi nu s-a întâmplat nimic ...În schimb în toate autobuzele am simţit şi mai ales am auzit prezenţa conaţionalilor noştri, prin dulcele grai românesc rostit în telefoanele mobile, la volum maxim ...ca de, doar aşa am mai ieşi în evidenţă...pe lângă altele mai grave ... Am fost la columna lui Traian şi memoria s-a reactivat undeva în timpul școlii generale, ca prin vis a reapărut Badea Cârţan şi povestea lui .... Ce revelaţie, dintre toate minunile Romei noi în

„ce e val, ca valul fuge/printre corturi înmuiate, /printre feţe alungite ,/în taverne mohorâte , stau ciucite două cete, /pribegiţi copii ai vămii/nespălati de – o luna două peste mesele lungite /printre sticlele golite /triste feţe – „rasta people” viaţa plânge ca o ploaie /răzvratită peste lume /numai ei înfipţi prea bine în nisipul ud şi tare /se căznesc să îl învie /pe-un întâi de mai / prea beat , prea plouat /şi perimat ..... şi aşa s-a profanat un loc sfânt de razvratire-n mahmureală, murdarie , trist concert la „ tonomat „...... Ei, cam aşa ar zice un poet nepereche , despre ce fu’ anu’ asta în Vama . Imaginile s-au derulat ca un jet de apa rece ... nişte aşa zişi vamaioţi se chinuiau vezi doamne, în numele aceleasi tradiţii să rămână , în corturi „până când ploaia se va opri „. şi cântau în gând cu Cargo, şi continuau în aceiaşi manieră , suparaţi şi trişti , şi absolut normal ...se închinau zeului Bachus. În acest timp , ce ziceţi dragii mei cu

Dacă am putea reflecta zilnic la bunele şi relele din viaţa noastră poate, am deveni mai lucizi şi conştienţi de valoarea vieţii şi a prieteniei. Mi-am petrecut weekendul în compania unor prieteni bucureşteni şi pentru a nu ştiu câta oară am înţeles vorba aceea „ai prieteni eşti bogat „. Noua generaţie poate gândi ca e demonetizat cuvantul prietenie, ca nu e neapărat nevoie să te întalneşti şi să consumi timpul aşa în varianta clasică  cu plimbări şi conversaţii... E simplu să intri pe mess unde prietenii stau cuminți aliniați pe categorii. M-am gandit să-mi pun și eu prietenii pe categorii, nu prea mi-a iețit socoteala ... Toți sunt cam în aceaiși categorie „prieteni și atât”, o legatură mai puternică şi mai reală. Lumea virtuală în care se învârt copiii, adolescenţii, denaturează şi complică ideea de prietenie. Dacă am socoti câte lucruri bune se fac din prietenie am declara-o ca pe o condiţie „sine qua non „ a existenţei umane. Sunt o militantă a acestei lumi paşnice

Mi-a fost dat să o trăiesc şi pe asta .Alertă de grad 0 , maşini negre cu antene multe şi capacele de la canalizări sudate .Cine ar fi zis că orăşelul meu ,pierdut undeva în harta rece a estului va însemna ceva pentru cel mai puternic om al Planetei ... Am uitat instantaneu de toate greutăţile , relele şi bunele comunităţii pentru a ne aduna forţele şi minţile într-o singură idee,un target comun ...aşteptarea musafirului nr.1 . Şi cum gura târgului nu tace , am aflat şi motivul pentru care ,marele om de stat , va păşii sau mai bine zis , maşina prezidenţială ,blindată şi indestructibilă chiar şi pentru grenade, va rula peste capacele sudate ale bietelor canalizări tomitane.Portul, este singurul motiv pentru care tătucul Bush va trece pe aici ...pe unde au trecut şi grecii, şi romanii, şi cine a vrut o slujbă mai bine platită , că de... a existat o vreme cînd ne mândream cu marile noastre realizări şantieriste. La gândul că va trece pe strada mea un preşedinte american, m-am emoţiona

« Vorbeşte pe lung » aşa sună sloganul unui spot publicitar din România . Dacă nu aţi aflat încă suntem 8 milioane de oameni muncitori şi 8,5 milioane de vorbitori în reţele mobile .Vorbim mult, lung , lat ,vorbim cum doriţi ...Suntem un popor vorbitor , cu minunate licenţe lingvistice , cu şi mai minunate locuţiunii obscene , ce s-o mai lungesc Românul s-a născut poet ! Din poezie ne-am întrupat , din mituri …mioriţa de pildă ….ne-a stabilit clar idea de resemnare mioritică ...fie ce-o fi ...nuntă să fie ..si cu multe artificii dacă se poate , meşterul manole ... iţi stabileşte clar viziunea asupra vieţii de familist ... cand nu-ţi iese treaba ...bagă în linia întâi nevasta ....sacrific-o ....zideşte-o ....ca sa vezi de unde –a pornit violenta domestică ! nu te supara ...cititorule....aceasta este o transpunere în linie modernă , în varianta de copywriter pentru noua generaţie ....a valorilor noastre ...pentru ca românul s-a născut poet ! aşa spunea Alecsandri ....(ăsta cine-o

Luna martie e luna cadourilor , e luna dedicată femeilor .Am căutat pentru documentarea la acest editorial ceva texte deştepte să mă inspire ,ceva despre femei, şi nu mare mi-a fost surpriza când am descoperit acest citat: „Există trei tipuri de femei: cele frumoase, cele inteligente şi majoritatea. (Rainer Werner Fassbinder)” Fassbinder a fost un regizor genial care din nefericire a murit din cauza unei supradoze. Gândul meu se îndreaptă spre întrebarea, dacă nu cumva omul chinuit de citatul de mai sus se consola cu nişte pilule? Că tare greu e să trăieşti cu povara repartizării femeilor pe categorii…Totuşi avea dreptate într-o privinţă ,dacă citim cele mai citite ziare ale României aflăm că există o ierarhie a cadourilor de 1 si 8 martie , fapt relatat pe larg …Simona Sensual …dacă nu ştiţi cine e …vă trimitem la lectură a primit nici mai mult nici mai puţin decât „un Merţan de 60.000 euro „ surclasând de departe toată crema vip-urilor feminine de pe plai

Aşa cum v-am mai spus în alte editoriale, tratez cu multă atenţie toate sărbătorile legale,”ilegale” dar mai ales pe cele comerciale, aducătoare de beneficii şi de bucurie. Şi sigur v-aţi dat seama că acum, este vorba de ce-a mai inventată sărbătoare dintre toate , născută din inspiraţie şi geniu american , mult iubita „mall-urilor” Valentine’s Day Păi , cred că femeia română în aşteptările ei primordiale aşează pe Sf.Valentin undeva sus, sus , de unde dorinţa să i se împlinească şi el să o ceară de nevastă. Aşadar dragele mele concitadine, valentinul să vă aducă,inelul cu diamant mult aşteptat, sau dacă nu este posibil, o compensaţie majoră într-o valoare cât mai mare şi mai liniştitoare, gen un mic peugeot sau jepp-uleţ, că tot se poartă. Şi dacă tot vorbim despre iubirea plină de inimioare, mă întreb oare cum i-a spus Nicolas scumpei Carla ....vrei sa fi Valentina mea ? sau ..mai bine nu! Pentru că domnul preşedinte e un francez adevărat urmaş de Napoleon nu de ...valentini ...

miercuri, ianuarie 30, 2008 Dintre toate noile invenţiile ale lumii ,cred că două dintre ele au fost destinate de fapt… hărăzite românului. Pentru că mă uit cu surprindere în jurul meu şi constat cu stupoare că oricât de sărac ar fi românul meu , mobilul nu-i lipseşte . Şi mă mai mir de un lucru , cât de obosit ar fi , n-ar pierde nici în ruptul capului vreun episod din senzaţionala de acum „Elodia”. Două îndeletniciri demne de luat în seamă mai ales acum, când timpul este comprimat şi viaţa şi aşa de scurtă nu merită ratată, ci trăită la intensitate maximă .De aceea şi eficienţa românului de rând este egală cu vitalitatea la limită şi cu cei 5 neuroni ce îi mai rămân …după atâta concentrare Că ne pierdem timpul spunând banalităţi la telefon şi că am făcut din asta o adevărată artă n-ar fi nimic , dar să şi plăteşti jumătate din salariul tău pentru aşa o distracţie numai la noi e posibil . Şi privitul în neştire la televizor este de asemenea jocul de casă al conaţionalilor mei… Sociolo

sîmbătă, decembrie 22, 2007 Când vin sărbătorile de iarnă şi vacanţa , chiuim de bucurie şi dacă mai dă şi o ninsoare …suntem în al nouălea cer . Dar cu ceva timp înainte dehh!!….că ne-am planificat şi organizat şi noi ca nişte europeni ce suntem , am făcut un tur al agenţiilor de turism terestre şi internautice pentru a ne găsi locul potrivit şi dorit al vacanţei noastre.După un an plin de muncă şi stress (ca nu spunem normal oboseală) după bilanţuri pozitive sau mai puţin ,după eşecul găsirii Elodiei şi pornirea altor seriale mediatice ce ne bântuie nopţile …vrem vacanţă , crăciun si revelion …undeva …iar noi constănţenii ..invariabil …vrem la munte !!!! Alegem , studiem , hotărâm până într-un punct ….preţul …la noi totul este mai scump.Cum se face asta , nu ştiu , dar mă minunez şi nu de una singură …că noi românii ne pricepem de minune la turism … facem ce facem şi mărim preţurile ,iar serviciile sunt acelaşi de când mergea mama şi tata în concediul atât de fericit din perioada de

miercuri, decembrie 12, 2007 Sunt o cetăţeană atentă la toate îndatoririle mele …fie ele bune fie rele ! Privesc în mass-media cu mare atenţie cum ar trebui să ne aliniem la standardele europene, cu mic cu mare, cu plăcere dar mai ales cu silă… Pentru că, a-l pune pe român la punct, la linie …. E o treabă dificilă… Dă-i o obligaţie …şi l-ai terminat …Se vaită …se chinuieşte …inventează scuze ca atunci când sună cineva neaşteptat la uşă …şi nu vrei sa-i dai drumul….. Chestia asta cu Asomarea Porcului aproape că l-a dat gata ! Săracul Român s-a trezit într-un film Sf cu arme letale, greu de procurat care i-au indus o milă mai mare faţă de bietul lui patruped din coteţ decât, lama binecunoscută a cuţitului. Superpistolul de asomat porcul …e de negăsit …cum de negăsit sunt şi firmele autorizate pentru acesta grea „ misiune” în preajma sfintelor sărbători şi anume …împuşcarea Porcului. Şi cum această situaţie trebuia reflectată, presa, acest „dulău de pază al democraţiei” ş

joi, decembrie 06, 2007 Mă întreb cu adâncă mirare cu fruntea plină de riduri , ce ne mai ţine în ţara asta …? O tristă resemnare mioritică ? O ocupaţie practică şi existenţială care ne umple tot timpul? Obişnuinţa? …ca într-o căsnicie care şchiopătă de mult timp dar ne prefacem că ne iubim ca la început ? Cei din generaţia mea , care şi-au trăit jumătate de viaţă în comunism şi aproape încă o jumătate în „aburita” democraţie s-au cam împăcat cu gândul …deşi iluzia emigrării încă ne mai paşte …prin somn. Ei bine ! Sărbătorirăm un „1 decembrie european „ …cu parada militară, cu emisiuni cu suflet de Român de pe aici sau de pe dincolo …cu mici efuziuni .. dar vine şi întrebarea mea deşi sună a gol . Câţi români au simţit că a fost ziua lor? Mai mari , mai mici „ Mailaţi „ cu care ne mândrim şi defilăm şi noi pe unde apucăm. Un amalgam desăvârşit de „card-isti” , „bancari”,”botanişti”, „ peşti”, „prostituate „de copii abandonaţi în propria lor ţară ,de „podoabe „ care fac din România o fa

duminică, octombrie 28, 2007 Fericirea se măsoară cmc/mp M-am născut la doi paşi de poarta stadionului, Stadionul Faru”. Unde mai pui că-s leat cu nimeni altul decât Gică, Gică Hagi ...şi ca orice copil de cartier, fotbalul mi-a acoperit cu o foiţă fină de staniol , copilăria . Pai, ce bucurie să stai aproape de un”erou „ de un marcator , de un fotbaliator , care parcă devenea zeu şi noi copiii din cartier supuşii lui… Staniolul îţi prevestea un altfel de trai, o altfel de viaţă …scăpai de normalitatea cenuşie … Acum lucrurile sunt altfel ….parcă toată lumea, dar toată lumea de pricepe la comentarea cât de avizată a unui meci, a unor mici …berici , şi fetiţe nu prea mici ca nu-i legal…. Mă gândesc şi acum la meciul cu Olanda …ce meci ….ce ploaie ….ce rezistenţă ce rabdare …ce scor …Ce marketing ! Bergenbier ştie de ce ! Mii de români au purtat cu mândrie, mantiile galbene de ploaie bergenbier .. mii de români au răbdat în ploaia măruntă şi în vântul rece cu stoicism si abne

miercuri, octombrie 10, 2007 Sigur aţi văzut măcar una din numeroasele reclame ce te ademenesc la pensia privată... Ademenirea aceasta este de cele mai multe ori atât de dură ,încât mă întreb ce gânduri au tinerii de astăzi când văd o tânără frumuşică ce aşteaptă cu înfrigurare de la asigurator să-şi vadă “bătrâneţea asigurată” întruchipată însă de o splendidă proteză dentară... Cred că o astfel de perspectivă sumbră l-a bântuit si pe tânărul artist clujean Claudiu Cândea care expune la galeria The Fish (felicitări pentru iniţiativă patronilor)cinci lucrări de dimensiuni mari sub titlul “Anestezia”. Lucrări te înfioră, îţi plac şi displac în acelaşi timp. Mână bună , desen clar care umple pânza , acrylic şi pastel , duritate şi gingăşie .Femei frumoase, o anatomie bine proporţionată în griuri şi tuşe negre, numai inciziile şi eviscerările, în nuanţe de roşu de la intens la stins…. Ce l-a determinat pe Claudiu să jupoaie pielea frumoasă de pe omoplaţii unei tinere ca apoi să

Românul s-a născut poet… « Vorbeşte pe lung » aşa sună sloganul unui spot publicitar din România . Dacă nu aţi aflat încă suntem 8 milioane de oameni muncitori şi 8,5 milioane de vorbitori în reţele mobile .Vorbim mult, lung , lat ,vorbim cum doriţi ...Suntem un popor vorbitor , cu minunate licenţe lingvistice , cu şi mai minunate locuţiunii obscene , ce s-o mai lungesc Românul s-a născut poet ! Din poezie ne-am întrupat , din mituri …mioriţa de pildă ….ne-a stabilit clar idea de resemnare mioritică ...fie ce-o fi ...nuntă să fie ..si cu multe artificii dacă se poate , meşterul manole ... iţi stabileşte clar viziunea asupra vieţii de familist ... cand nu-ţi iese treaba ...bagă în linia întâi nevasta ....sacrific-o ....zideşte-o ....ca sa vezi de unde –a pornit violenta domestică ! nu te supara ...cititorule....aceasta este o transpunere în linie modernă , în varianta de copywriter pentru noua generaţie ....a valorilor noastre ...pentru ca românul s-a născut poet ! aşa spunea Alecsandri