Plutind în van ...pe-al vămii val

















„ce e val, ca valul fuge/printre corturi înmuiate, /printre feţe alungite ,/în taverne mohorâte ,
stau ciucite două cete, /pribegiţi copii ai vămii/nespălati de – o luna două
peste mesele lungite /printre sticlele golite /triste feţe – „rasta people”
viaţa plânge ca o ploaie /răzvratită peste lume /numai ei înfipţi prea bine
în nisipul ud şi tare /se căznesc să îl învie /pe-un întâi de mai / prea beat , prea plouat /şi perimat ..... şi aşa s-a profanat un loc sfânt de razvratire-n mahmureală, murdarie ,
trist concert la „ tonomat „......

Ei, cam aşa ar zice un poet nepereche , despre ce fu’ anu’ asta în Vama .
Imaginile s-au derulat ca un jet de apa rece ... nişte aşa zişi vamaioţi
se chinuiau vezi doamne, în numele aceleasi tradiţii să rămână , în corturi
„până când ploaia se va opri „. şi cântau în gând cu Cargo, şi continuau
în aceiaşi manieră , suparaţi şi trişti , şi absolut normal ...se închinau zeului Bachus.
În acest timp , ce ziceţi dragii mei cu ce se ocupau nişte englezi , se ocupau cu un
Top al locurilor de petrecere underground , şi Vama noastră cea de ieri dar mai ales
cea de azi este pe locul 3. Pentru ca cea de odinioara era unicat era un spatiu
al tinerilor cu alte viziuni ,intelectualii de astazi ...muzica avea mesaj pe vremea aceea ,
unul real , nu doar un soi de stimulent pentru a părea ceea nu eşti ...
In toate ştirile tv intervievatii , tinerii au avut un răspuns comun ...”am venit în vamă
Să.......Bem ! Cât..? .... cât încape .....

Aşadar , poetul zilelor noastre , ar încheia poemul lui cam aşa :

Plutind în van ...pe-al vămii..val el s-a trezit doar un minut
Să ceară încă un pahar .... El este vamaiot sadea
Pe-al marii ...orizont pierdut...

Tristă realitate a zilelor noastre cu , care de altfel pe zi ce trece ne obişnuim , aşa
cum ne-am obişnuit şi cu petrecerea de 1 Mai Muncitoresc , în stil rosu , portocaliu
sau mai stiu eu ce altă culoare , că toate au abuzat de mititei , grătare , bere , şepcuţe
şi steguleţe , în urma cărora chiar şi cu ploaia interminabilă a rămas şi din vamă şi
din prima zi de campanie un singur lucru :FUM , MULT FUM !

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Breaking news ! „omul–carcasă“, „omul–masă“.

Imagine
 Edm und Burke: “Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca cei buni să nu facă nimic.” Totul este la vedere fără ruşine şi incredibil oamenii par să orbească! Cum ar fi să  devenim imuni la ştiri? Cum ar fi ca cineva să inventeze un selector de ştiri? Îmi veţi spune că nu avem nevoie de aşa ceva, ci de deontologie jurnalistică, de obiectivitate şi morală. Iar eu revin şi spun că avem nevoie ori de acest selector, dar mai bine şi definitiv  de o altă orânduire. Jose Ortega Y Gasset (nu, nu este un jucător de fotbal!?) scria în 1930 în celebra “Revolta maselor” cu patosul tipic hispanic, în care angoasa se amesteca, în chip paradoxal, cu triumful, scria şi  anunţa apariţia unui nou tip de om: omul golit de istorie şi de propriu-i trecut, omul fară valori morale şi necreator de cultură, omul lipsit de interioritate, „omul–carcasă“, „omul–masă“. Cu stupoare mă întreb: suntem noi în urmă sau “urma/turma” ne-a ajuns şi actualizăm ideea de “omul-grămadă”? La noi l
Citiți mai multe

La omu’ sărac...

Imagine
E o vorbă din popor ..”nici un necaz nu vine niciodată singur „ ... aşa cred că-şi zic în gând milioane de români.După ce că anul... a adus ce ne aşteptam dar nu credeam...adică adevarata criză...o mai apucă şi pe mama iarna să facă pe nebuna şi să-nceapă zbenguiala la -25 de grade....huuuuu!!! Frig de crapă pietrele şi îngheţă ţevile...trecem pe pilot manual şi intram în relaţie directă cu zăpada, bocanicii şi lopata. Deh! Dacă ne năşteam mai în nord nu ne speriam aşa uşor, dar fară antrenament simţim crivăţul şi în piept şi-n buzunare. Mai ales în buzunare. Şi buzunarele în general sunt cam ...goale.. Şi când te gândeşti, astă vară ce bine era, şi ce distracţie, plajă, mare, soare, o banană, o îngheţată, o salată, o măslină o scobitoare „străină „ o gogoşă-nfuriată, bere blondă, şlapi, tricouri şi bermude, aveam ce bea şi ce....să mai vorbim. Că te-ntreb eu acum când stai cu ţurţurele deasupra capului ca sabia lui ...războinicul luminii...(numai că ăla are palat aurit şi calorif
Citiți mai multe

Apropo... La anu şi la mulţi ani!

Imagine
Ce ţi-e şi cu politica asta... în sfârşit, în ultima lună a anului au debutat şi primele bancuri cu politicieni... şi, culmea, multe dintre ele le-am auzit la televizor, la o emisiune. Aşa că, pe această cale îi mulţumesc lui Andi Moisescu pentru ultimul „Apropo...”, o emisiune care devine pe zi ce trece tot mai haioasă şi întăreşte ideea că românul nu s-a născut poet, s-a născut umorist... Că eram primii la băşcălie şi la bancuri nu trebuie s-o spun eu, au spus-o mulţi alţii înaintea mea şi au şi exemplificat. Din perioada embrionară, românul a glumit, a râs în momentele de criză şi a plâns în momentele de fericire... cica de la daci ni se trage... aşa s-a transmis fiorul. De aceea, bărbatul român chiuie la divorţ, iar la nuntă... susupină. Femeia română e de obicei energică, revoltată şi de sorginte tragică. De aceea, l-am inventat pe Bulă care făcea casă bună cu bancurile lui şi, mai ales, atrăgea atenţia asupra ingeniozităţii şi sexualităţii precoce a românului, altă latură foar
Citiți mai multe