julitti

E o vorbă din popor ..”nici un necaz nu vine niciodată singur „ ... aşa cred că-şi zic în gând milioane de români.După ce că anul... a adus ce ne aşteptam dar nu credeam...adică adevarata criză...o mai apucă şi pe mama iarna să facă pe nebuna şi să-nceapă zbenguiala la -25 de grade....huuuuu!!! Frig de crapă pietrele şi îngheţă ţevile...trecem pe pilot manual şi intram în relaţie directă cu zăpada, bocanicii şi lopata. Deh! Dacă ne năşteam mai în nord nu ne speriam aşa uşor, dar fară antrenament simţim crivăţul şi în piept şi-n buzunare. Mai ales în buzunare. Şi buzunarele în general sunt cam ...goale.. Şi când te gândeşti, astă vară ce bine era, şi ce distracţie, plajă, mare, soare, o banană, o îngheţată, o salată, o măslină o scobitoare „străină „ o gogoşă-nfuriată, bere blondă, şlapi, tricouri şi bermude, aveam ce bea şi ce....să mai vorbim. Că te-ntreb eu acum când stai cu ţurţurele deasupra capului ca sabia lui ...războinicul luminii...(numai că ăla are palat aurit şi calorif...

Eu, în anul 2000, pardon 2010, îmi imaginam o cu totul altă lume. Adică, proiecţia lui 2010 în copilăria mea ţinea de lumea fantasticului, a tehnologiilor avansate, de robotică, S.F.-uri... şi ce... oare am greşit?! Păi, nu v-aţi trezit încă mititeilor în capsulele voastre, în programul vostru, în munca voastră organizată, în creditele care va robotizeză, în mass-media care emite opinii şi voi le luaţi ca atare că sunteţi în perioada de post gândire, de imbecilizare în masă, pe mese şi sub mese???... O lume în care securitatea se poartă la greu şi, totuşi, celebrul microcip n-a apărut, dar avem încă urechelniţe, pâlnii şi stamate. Cum care stamate? Păi suntem în lumea lui Urmuz. Ei, care urmuZ?... Ăla de-l învăţam odinioară la şcoală că, apropos, atunci mergeam mai des la şcoală. Acum... pe sponci şi pe apucate că, deee!... azi e grevă, mâine se dau libere şi poimâine se dă o lege a eradicării şi... uite ce bine va fi! Aşadar, noi în anul 2010 am primit sorcova direct în moalele ca...

Ce ţi-e şi cu politica asta... în sfârşit, în ultima lună a anului au debutat şi primele bancuri cu politicieni... şi, culmea, multe dintre ele le-am auzit la televizor, la o emisiune. Aşa că, pe această cale îi mulţumesc lui Andi Moisescu pentru ultimul „Apropo...”, o emisiune care devine pe zi ce trece tot mai haioasă şi întăreşte ideea că românul nu s-a născut poet, s-a născut umorist... Că eram primii la băşcălie şi la bancuri nu trebuie s-o spun eu, au spus-o mulţi alţii înaintea mea şi au şi exemplificat. Din perioada embrionară, românul a glumit, a râs în momentele de criză şi a plâns în momentele de fericire... cica de la daci ni se trage... aşa s-a transmis fiorul. De aceea, bărbatul român chiuie la divorţ, iar la nuntă... susupină. Femeia română e de obicei energică, revoltată şi de sorginte tragică. De aceea, l-am inventat pe Bulă care făcea casă bună cu bancurile lui şi, mai ales, atrăgea atenţia asupra ingeniozităţii şi sexualităţii precoce a românului, altă latură foar...