Piţipoanca de la mare ...

În limbajul urban „piţipoancă” e deja un cuvânt de alint pentru fiinţa bătută de soartă ,săracă cu duhul şi posesoare a unui număr foarte mic de neuroni, dar capabilă de sacrificii uriaşe pe altarul mall-urilor, cluburilor si altor ... –urilor .
Dacă am încerca să înţelegem algoritmul pe care îl folosesc intuitiv, că matematica a fost pentru orice piţipoancă în creştere o stavilă greu de trecut chiar cu picioarele ei lungi şi superb epilate, ca să scaneze, repereze şi să cucerescă orice meltean cu merţan...n-am avea „succesuri”, ca să cităm din discursuri de europarlamentari.
E o vorbă nou apărută din popor, căci poporul a emis tot timpul texte umoristice, demne de stand-up comedy pentru scena parlamentului român şi anume : „mama tampiţilor e mereu gravidă” ,astfel se stipuleză clar la orizont un viitor de platina pentru minunta ţară a piţipoancelor. Nu ştiu ce m-a apucat să scriu un astfel de text,pentru că deşi nu cunosc personal nici o astfel de reprezentantă a „almanahelor”,scuzaţi, al atlaselor de mitocanie urbană scoase la lumina tiparului de nişte tipi invidioşi ... sunt veşnic agresată de prezenţa lor diafană ca un elefant pierdut la shopping. Dincolo de acesta introducere, viaţa noastră a constănţenilor e veşnic pusă sub semnul pericolului iminent încât ar trebui să punem fiecărei piţipoance o bulină roşie , semn de avertizare pentru noi şi de mândrie pentru ele.A venit vara şi această specie siliconată în toate zonele ce suportă inflamare, aceste fiinţe suferă enorm şi demonstreză monstruos lupta cu fiţele,lupta cu soarele şi mai ales cu dorinţele uriaşe ca trupul lor să emane câţi mai mulţi feromoni pe cm pătrat.Nu de alta dar competiţia e grea, candidate multe şi plaja plină. Acum douăzeci de ani fetele işi arătau cu graţie podoable naturale, astăzi piţipoanca îşi arată cu multă mândrie plasticul de pe trup şi de sub calota craniană acesorizându-le doar cu geanta luis vuitton ca mama lor doar deaia le-a făcut. Trăim într-un timp al tehnologiei avansate, aşadar şi piţipoanca este un gaget al acestor vremuri. Orice mitocan, meltean sau lake flauşat (termeni de baza în viitoarea limbă română) îşi adaugă la meleu, bemveu, un mobil scump şi o piţipoancă pe măsură. Problema mea ţine de recensământ , vorbea lui Bendeac, vom fi minoritari pentru ca se vor pune pe treabă şi contracepţia e un cuvânt greu de pronunţat. A venit vara , la mare la soare , fetiţele sunt goale .... inside –outside ...cât adevăr într-un singur hit. Şi noi oamenii simpli,”sărăciile” (termen deja intrat în limbajul curent ), mai sperăm să reparăm scara valorilor demolată de numarul mare de piţipoance dornice de afirmare (oriunde mai ales la tv )şi cu tocuri mai înalte uneori decât IQ lor. Şcoala speranţa noastră a devenit între timp podiumul de defilare al minipiţipoancei, pe care mama senioare a acestei specii, o îndrumă graţios de la distanţă în alegerea fardurilor, hainelor şi nu în ultimul rând al bărbaţilor cu caracter greu...greu la buzunar pentru propăşirea viitoarei naţii.
A venit vara.... la mare la soare ...suportam prezenţa tuturor la noi pe litoral, doar din când în când mai dăm cu spray....împotriva ţânţarilor , muştelor, gângăniilor....